Entorsa de gleznă: ce faci în primele zile și cum începe recuperarea

Entorsa laterală apare frecvent când laba piciorului se răsucește spre interior, iar ligamentele din exteriorul gleznei sunt solicitate peste capacitatea lor. Pot apărea durere, umflare, echimoză și dificultate la sprijin.

Severitatea nu poate fi stabilită doar după mărimea umflăturii. O fractură, o leziune mai importantă a ligamentelor sau o problemă la nivelul tendonului poate semăna inițial cu o entorsă obișnuită.

Când trebuie consult medical

Și o evoluție care nu se îmbunătățește conform așteptărilor merită reevaluată. Examinarea stabilește dacă sunt necesare radiografii sau consult de specialitate.

Ce poți face în primele zile

• Protejează: evită temporar mișcările care cresc puternic durerea și riscul unei noi răsuciri.
• Folosește sprijin dacă este necesar: o orteză, bandajarea sau cârjele pot ajuta, în funcție de severitate și recomandarea profesionistului.
• Încarcă progresiv: sprijinul pe picior se crește în limita toleranței, dacă fractura și alte leziuni serioase au fost excluse.
• Controlează simptomele: poziția ridicată și compresia pot ajuta la gestionarea umflăturii. Gheața poate fi folosită pentru confort, cu protejarea pielii, dar nu înlocuiește recuperarea.

Ghidul clinic JOSPT recomandă sprijin extern și încărcare progresivă pentru entorsa acută, adaptate severității, fazei de vindecare, durerii și preferințelor pacientului.

De ce repausul total nu este planul complet

Imobilizarea poate fi necesară pentru o perioadă scurtă în entorsele mai severe, la indicația medicului. Pentru majoritatea cazurilor, revenirea controlată la mișcare ajută la recâștigarea mobilității, forței și siguranței în sprijin.

Durerea și umflarea sunt monitorizate după activitate. Dacă reacția este disproporționată sau persistă, încărcarea se reduce și planul se reevaluează.

Cum arată recuperarea activă

• Mobilitate: recâștigarea treptată a mișcării gleznei, în special a dorsiflexiei.
• Forță: exerciții progresive pentru musculatura gambei și stabilizatorii gleznei.
• Echilibru și control: sprijin pe un picior și sarcini din ce în ce mai apropiate de activitatea obișnuită.
• Mers și alergare: corectarea șchiopătatului și trecerea graduală spre viteză, schimbări de direcție și sărituri.
• Prevenirea recidivei: exerciții de echilibru și, în anumite contexte sportive, folosirea temporară a unei orteze.

Exercițiile la domiciliu sunt utile când sunt alese și progresate corect. O listă generică de pe internet nu poate ține cont de severitate, sport, istoricul entorselor și obiectivele fiecărei persoane.

Când poți reveni la sport

Revenirea nu se decide doar după numărul de zile trecut. Sunt relevante durerea, mobilitatea, forța, echilibrul, încrederea în gleznă și capacitatea de a alerga, sări, ateriza și schimba direcția fără reacții importante.

O gleznă care nu mai doare la mers poate să nu fie încă pregătită pentru solicitările rapide ale sportului. Etapele trebuie testate progresiv, de la activități simple la cele specifice disciplinei.

De ce unele entorse „se repetă”

După primul episod pot rămâne deficit de mobilitate, control sau încredere. Dacă recuperarea se oprește imediat ce scade durerea, riscul unei noi entorse și al instabilității cronice poate rămâne crescut.

O evaluare fizioterapeutică urmărește tocmai acești factori și personalizează progresia. Conform cadrului profesional din România, intervenția se desfășoară în limitele competențelor, cu informarea pacientului și orientare medicală atunci când apar riscuri.